Doamnelor şi domnilor stimaţi tovarăşi oameni buni de la oraşe şi sate, boliile cardiovasculare reprezintă pe scară mondială cea mai importantă cauză de deces, pe plan mondial se apreciază la aproximativ 48% din totalul deceselor în 22 de ţări europene.
În prezent se constată apariţia acestor afecţiuni la grupe de vârstă din ce în ce mai mici, la oameni în plină activitate, fenomene ce pun probleme legate de incapacitatea temporară de muncă la aceste categorii, evoluţia fiind deseori invalidată. Procesul morbid apare deseori devreme, se dezvoltă insidios şi este deja într-o fază avansată în momentul descoperirii sau apare în mod brusc ca şi moartea subită.
Peste 7% din totalul deceselor de natură cardiovasculară sunt determinate de complicaţiile aterosclerozei, din acestea 50% reprezentând boala coronariană. Cardiopatia ischemică este principala cauză de mortalitate în lumea întreagă, fiind răspunzătoare anual de decesul a 3.8 milioane de bărbaţi şi 3.4 milioane femei
Rata constantă de scădere a mortalităţii prin bolile cardiovasculare în Finlanda, Germania şi Franţa este pusă în seama introducerii tehnicilor medicale de vârf (unităţi de terapie coronariană, revascularizarea miocardică, defibliratoare implantabile, etc), apariţiei de noi droguri şi aplicaţii unor programe naţionale de profilaxie prin corectarea factorilor de risc şi modificarea stilului de viaţă.
Bolile cardiovasculare interesează toate vârstele. Pentru grupa de vârstă 0-4 ani cele mai frecvente sunt bolile congenitale, între 5- 20 ani predomină afectarea reumatism-mală, după 30 de ani creşte frecvenţa afecţiunilor ischemice, la vârstnici fiind mai frecventă hipertensiunea arterială şi arteroscleroza. Nu trebuie uitate nici afecţiunile multiple cu răsunet cardiovascular. Afecţiuni cronice pulmonare, boli infecţioase şi focare de infecţie, boli endocrine, obezitate.
În România, conform datelor furnizate de statisticele sanitare curente morbiditatea şi mortalitatea prin boli cardiovasculare înregistrează o creştere constantă.
Pe sexe, incidenţa bolilor cardiovasculare este mai frecventă la femei.
Pe medii de provenienţă incidenţa este mai mare în urban decât rural dar mortalitatea este mai mare în rural. Aceasta s-ar putea explica prin structura pe grupe de vârstă mai îmbătrânită a ruralului, modul de viaţă diferit şi prin calitatea diagnosticului mai mică în mediul rural.
Prevalenţa bolilor cardiovasculare este mai mare, în sectoarele de activitate cu solicitări psihoemoţionale mari comparativ cu solicitările fizice, de exemplu sectorul transporturi prezintă un loc de frunte.
În cardrul bolilor cardiovasculare principalele entităţi le constituie cardiopatia ischemică hipertensiunea arterială, arteriopatiile obliterante şi accidentele vasculare cerebrale.
Cardiopatia ischemică. La propunerea comitetului de experţi cardiologi OMS s-a admis denumirea de cardiopatie ischemică nedureroasă pentru acele forme de miocardopatie prin coronaroscleroză care nu au sindrom dureros. Acestea se pot prezenta sub formă asimptomatică, doar cu semne electrocardiografice, sau cu manifestări clinice: tulburări de ritm, tulburări de conducere, insuficienţă cardiacă sau moarte subită. Cardiopatia ischemică dureroasă cuprinde angina pectorală şi infarctul miocardic.
Ateroscleroza este cea mai răspândită boală cronică, devenind o problemă prioritară de sănătate publică pe plan mondial. Afectând teritoriul coronarian şi cerebral, determină o mortalitate care situează România pe ultimul loc în Europa, cu 915 la 1000.000 locuitori în 1993.
Infarctul cerebral acut este forma cu cea mai mare gravitate în cadrul cardiopatiei ischemice. În ultimele două decenii dinamica frecvenţei infarctului miocardic a cunoscut o linie descendentă în Europa şi SUA, cu variaţii de la ţară la ţară.
În România, mortalitatea prin infarct miocardic a crescut cu 23% în 1992 comparativ cu 1975 iar în populaţia din grupa de vârstă 30-49 de ani creşterea a fost de 72%.
Scăderea frecvenţei apariţiei infarctului miocardic s-a constatat mai ales în Belgia şi Germania (la bărbaţi) şi Finlanda şi Islanda (pentru femei), pe când în SUA, Canada şi Australia scăderea s-a constatat la ambele sexe. Sexul masculin este afectat predilect, dar la femei, după menopauză, când efectul protector hormonal încetează, tendinţa este de egalizare a incidenţei. De asemenea se constată o corelaţie directă între apariţia infarctului miocardic şi densitatea locuitorilor pe km2 cu sezonul rece, cu fumatul, cu creşterea vârstei şi prezenţa asociată de dislipidemie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.
Au fost studiaţi totodată şi factorii protectori: activitatea fizică dozată şi susţinută, consumul moderat de alcool, apa de băut bogată în magneziu, fibrele vegetale şi vitamina C din alimentaţie.
Vă urăm o săptămână fără crize. Orice asemănare cu realitatea poate fi adevărată.
Reclamaţii ulterioare nu se primesc.
Dr. Sorin Nichita
Email: sonichita2000@yahoo.com