Doamnelor şi domnilor, stimaţi tovarăşi, oameni buni de la oraşe şi sate, fumatul este un factor de risc independent pentru cardiopatia ischemică, arteropatia cronică obliterantă şi ruptura anevrismelor de aortă.
Nocivitatea fumatului este în corelaţie cu numărul de ţigări fumate zilnic, vârsta de la care s-a început acest obicei, tipul de tutun folosit şi sexul subiectului. După unele studii femeile ar pierde protecţia faţă de arteroscleroză dacă sunt fumătoare. Fumatul accelerează arterogeneza şi fenomenele trombotice supraadăugate, scade HDL-colesterolul, cresc trigliceridele, colesterolemia şi fibrinogenul, creşte secreţia de catecolamine, este afectată adezivitatea plachetară şi endoteliul arterial, creşte frecvenţa cardiacă, susceptibilitatea la disritmii ventriculare şi tensiunea arterială sistolică şi diastolică, iar monoxidul de carbon, formând carboxihemoglobina, reduce transferul de oxigen în ţesuturi. La fumători se găseşte o leucocitoză semnificativ mai mare decât la nefumători, cu neutrofilie şi limfocitoză.
În România, numărul fumătorilor este în creştere datorită măririi numărului de femei fumătoare. Prevalenţa era în 1994 de 42,7% la bărbaţi şi 15,2% la femei, cu un vârf în grupa de vârstă de 25-44 ani. Doar la femei există diferenţa între fumătoarele din mediul rural, şi urban, acestea din urmă fiind în număr dublu.
Stresul psihosocial.
Ideea rolului stresului psihosocial s-a născut din existenţa unor diferenţe semnificative privitor la incidenţa cardiopatiei ischemice la grupuri de oameni la care afectarea cardiovasculară nu s-ar fi justificat prin punerea în valoare a ceea ce se cunoaşte deja despre consumul mare de grăsimi, fumat, hipertensiune arterială, etc.
Agenţii stresanţi după natura lor pot fi: fizici, chimici biologici, şi psihici.
Diferenţe existente între populaţii din diverse locuri de pe glob atestă că nu este vorba doar de influenţa geografică sau a factorului etnic. Condiţiile socioeconomice se implică în determinarea cardiopatiei ischemice. Stresul psihoemotiv, conflictele de ordin social şi familiar, eforturile intelectuale excesive, efortul de adaptare la procesul de urbanizare şi industrializare sunt factori favorizanţi ai afectării cardiovasculare.
În afară de acţiunea directă a stresului psihosocial asupra organismului există o corelaţie de cauzalitate a acestuia cu obiceiuri care au implicaţii în patologia cardio-vasculară şi care sunt factori de risc cardiovascular:
- consumul excesiv de alcool, utilizat în ideea subiectului de a prinde curaj şi consum excesiv de cafea, pentru a înlătura senzaţia de oboseală.
- fumatul, căruia subiectul îi atribuie proprietăţi de relaxare, devine când este în exces un factor de risc cardiovascular.
- alimentaţia în exces poate fi motivată de subiect prin obţinerea unei satisfacţii intrinseci în tentativa de a suprima unele stări de frustraţie (femeia la menopauză).
- sedentarismul poate fi modul de a reacţiona la o oboseală determinată de stres psihic persistent.
Vă urăm o săptămână fără crize Orice asemănare cu realitatea poate fi adevărată. Reclamaţii ulterioare nu se primesc.
Dr. Sorin Nichita
Email: sonichita2000@yahoo.com