Doamnelor şi domnilor, stimaţi tovarăşi, oameni buni de la oraşe şi sate, capacitatea de creaţie în adolescenţă devine o stare psihică ce se caută de către puberi – fapt promovat social prin competiţii şi concursuri (şcolare), de literatură, dar şi în domeniile tehnice.
În genere, creaţia literară tânără a fost luată în consideraţie mai întâi de C. Murăşan care a făcut o analiză a compoziţiilor libere ale şcolarilor. El a scos în evidenţă la şcolarii de la 11 la 14 ani compuneri cu conţinut ideatic-dramatico-didacticist. În perioada investigaţiilor lui C. Murăşan (1930) erau mai preferate decât azi epigramele şi fabulele care sunt forme literare ce expun puncte de vedere critice morale.
Puberul priveşte creaţia ca un însemn de independenţă şi creştere şi ca pe o trăire de excepţie, ce-l diferenţiază. În acest sens, creaţia tânără este o expresie a crizei de originalitate în sensul de cerinţă de originalitatea, ca cerinţă de identitate. Termenii criză de originalitate difuză de M. Debesse printr-o lucrare cu acest titlu priveau în mod univoc latura critică a crizei de originalitate nu şi latura creatoare-validă.
Se ştie că există producţii literare interesante efectuate la vârste timpurii. Printre altele, Rimbaud a scris „Corabia beată” la 17 ani, Eminescu a prezentat lucrarea „La moartea lui Aron Pumnul” la 16 ani, Labiş a publicat poemul plin de sensibilitate cu o simbolistică subtilă , umanist-socială „Moartea căprioarei”, tot la 17 ani, Maiakovski, poetul militant sovietic, şi-a scris Norul în pantaloni, poem oratoric, cam în aceeaşi perioadă, Emil Nelligan, poet canadian de o mare sensibilitate, şi-a scris întreaga operă între 17-19 ani, după care a contractat o boală gravă psihică.
Creaţia tehnico-ştiinţifică a cunoscut de asemenea o contribuţie tânără remarcabilă. Edison, Marconi, Stephenos, Traian Vuia, Ţiolkovski etc, au elaborat invenţii valoroase în adolescenţă. Se cunosc precocităţile de creaţie ale unor matematicieni.
Printre cazurile de precocitate surprinzătoare se citează geniul timpuriu al lui Pascal. Acesta era strălucitor de copil. Tot printre cazurile deosebite de precocitare poate fi citat Thomson, mai târziu lord Kelvin, care a fost unul dintre cei mai mari fizicieni ai sec al XIX-lea. Acesta a fost admis la Universitatea din Glasgow la 12 ani. În acelaşi sens, Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii, şi-a terminat studiile secundare la 14 ani şi doctoratul en science (în matematici) la 18 ani. Claude Clairant şi-a prezentat primul memoriu valid matematic la 13 ani şi a fost numit membru al Academiei franceze la 28 ani. Gessendi a obţinut la 18 ani concursul pe postul de profesor universitar. La 22 ani, D Albert şi-a publicat lucrarea sa celebră „Memoire sur le calcul integral”. La 24 ani a devenit membru al Academiei franceze. Karl Witte a intrat la Universitate la 9 ani şi a obţinut titlul de doctor în filozofie la 14 ani, şi cel în drept la 16 ani, când a ocupat postul de profesor la Universitatea din Berlin. Din păcate există şi cazuri de precocităţi ce nu se valorifică mai târziu. Ultimul din cei citaţi nu a excelat prin nicio creaţie rezistentă.
În domeniul picturi pot fi citate numeroase creaţii timpurii semnificative. Printre altele, toţi marii pictori au lucrat ca ucenici în atelierele maeştrilor în perioada Renaşterii. Vasari prezintă din acest punct de vedere, numeroase relatări din care reiese faptul că de timpuriu se defineau printre ucenicii tineri, marile talente. Mai aproape de zilele noastre Grigorescu a avut producţii remarcabile la 17-18 ani, la fel pictorul Tăttărescu.
Muzica a cunoscut de asemenea producţii de precocitate valoroase. Mozart este bine cunoscut ca geniu timpuriu, Mendelsohn Bartholdy a compus Visul unei nopţi de vară, la 12 ani. Şastakovici a scris, şi el la 12 ani, Simfonia nr. 1, Enescu avea la 17 ani 20 de lucrări originale, iar Schubert a scris opera Aleko la 19 ani.
Creativitatea manifestă şi tendinţe de socializare, de integrare în curentele creative moderne.
Vă urăm o săptămână fără crize. Orice asemănare cu realitatea poate fi adevărată. Reclamaţii ulterioare nu se primesc.
Dr. Sorin Nichita
Email sonichita2000@yahoo.com