Doamnelor şi domnilor, stimaţi tovarăşi, oameni buni de la oraşe şi sate, povestea este prezentată drept o bătălie epică între bine şi rău, pe tărâmul biologiei. Răufăcătorii sunt radicalii liberi, otrăvuri moderne ce ne atacă ADN-ul. Apărătorii noştri neînfricaţi sunt antioxidanţii, care ne protejează de… absolut orice. Doar aţi auzit ce ni se spune:
„Te vindecă de cancer!
Previn îmbătrânirea!
Îmbunătăţesc sistemul imunitar!”
Credem că ştim ce fac antioxidanţii, dar foarte puţini dintre noi ştim ce sunt ei, de fapt. Iar producătorii alimentari n-au nimic împotrivă – cu cât ştii mai puţine, cu atât vei ceda mai uşor în faţa publicităţii lor agresive. „Antioxidanţii au devenit sinonimul sănătăţii”, e de părere Marion Nestle, profesor de nutriţie, studii alimentare şi sănătate publică la Universitatea New York. „Ei luptă cu ceva rău din corpul tău. Cine nu şi-ar dori să consume aşa ceva?”
Fără îndoială, antioxidanţii pot să-ţi facă bine. Dar, pentru a profita la maximum de efectele lor, trebuie să demolăm câteva mituri despre ei.
Mitul 1
Radicalii liberi trebuie distruşi
Nu te grăbi…
Antioxidanţii luptă cu radicalii liberi, molecule instabile din organism ce pot produce mutaţii ale ADN-ului. Chiar dacă studiile au dovedit o legătură între aceştia şi unele afecţiuni grave, precum cancerul, bolile cardiovasculare şi maladia Parkinson, radicalii liberi sunt nişte duşmani ai corpului tău, reprezentând un produs secundar al unui proces metabolic esenţial numit oxidare. „Sunt esenţiali pentru viaţă”, crede Jeffrey Blumberg, de la Universitatea Tufts. „De exemplu celulele imunitare omoară microbii cu ajutorul radicalilor liberi. Ei fac parte din sistemul de apărare al organismului”. Pe de altă parte, prea mulţi radicali liberi pot deveni dăunători. Substanţele poluante, fumul de ţigară şi expunerea îndelungată la soare pot genera îndeajuns de mulţi radicali liberi pentru ca antioxidanţii din organism să fie copleşiţi, iar tu să fii vulnerabil la distrugere celulară şi la boli. Unii cercetători cred că oxidarea prin radicali liberi provoacă îmbătrânirea. Aici intră în scenă antioxidanţii. „Trebuie să ne asigurăm că avem suficienţi antioxidanţi pentru a combate excesul de radicali liberi”, spune Blumberg.
Ce sa faci: Plecând de la premisa că ai renunţat deja la obiceiurile proaste, precum fumatul şi bronzatul în exces, ai grijă la dietă. Dacă mănânci o varietate mare de legume şi fructe înseamnă că ai o dietă bogată în antioxidanţi. Studiile sugerează că este ideal să consumi zilnic cel puţin cinci porţii de fructe şi legume.
Mitul 2
Toţi antioxidanţii sunt la fel
Nici pe departe…
„Tehnic vorbind, orice moleculă care protejează celulele de oxidare e un antioxidant”, spune Joe Vinson, profesor de chimie la Universitatea Scranton, Pennsylvania. Categoria include substanţe nutritive cunoscute, precum flavonoidele şi polifenolii – în total, cam 8.000 de varietăţi. „Dar să nu ne gândim că toţi antioxidanţii acţionează la fel”, avertizează Blumberg. Nu poţi spune că iei mai multă vitamina C ca să compensezi lipsa de vitamina E. Toată vitamina C din lumea asta nu poate înlocui vitamina E”. Unii antioxidanţi luptă cu anumite tipuri de radicali liberi (da, şi aceştia sunt de mai multe feluri), în timp ce alţii acţionează cu succes doar în anumite zone ale celulei. Iar alţii nu pot elimina radicalii liberi dacă nu sunt îndeplinite anumite condiţii. Gândeşte-te la antioxidanţi ca la o armată”, spune el. „Ai nevoie de generali, locotenenţi, caporali, soldaţi, etc. Fiecare are rolul său. Nu poţi înfrunta inamicul doar cu generalii”. Şi cum creezi o barieră defensivă în bătălia vieţii tale? Punând la cale o contraofensivă bazată pe dietă.
Ce să faci: Alege ceva nou din raionul de produse vegetale. Un studiu din 2006, realizat la Universitatea de Stat din Colorado, arată că ADN-ul persoanelor care consumă o mare varietate de fructe şi legume este mai bine protejat.
Mitul 3
Toţi antioxidanţii provin din fructe şi legume
Fals…
Conform unei cercetări recente, derulate la Universitatea Scranton, întregul regn vegetal, inclusiv fasolea, nucile, seminţele şi cerealele abundă în antioxidanţi. „Toate plantele produc antioxidanţi pentru a se apăra de dăunători şi razele ultraviolete”, spune Vinson. Totuşi, evită cerealele rafinate, deoarece se obţin printr-un proces în care se pierd majoritatea proprietăţilor de antioxidant. Carnea, produsele lactate şi ouăle conţin şi ele antioxidanţi, proveniţi de la plantele bogate în substanţe nutritive cu care se hrănesc animalele.
Ce să faci: Consumă în mod regulat cerealele integrale, nuci (inclusiv alune, arahide, etc), fasole şi seminţe. Când mănânci carne sau lactate, asigură-te că provin de la animale hrănite cu iarbă. Şi ouăle provenite de la găini crescute în mod tradiţional conţin o cantitate considerabilă de antioxidanţi.
Vă mulţumesc pentru atenţie şi nu uitaţi. Orice asemănare cu realitatea poate fi adevărată.
Reclamaţii ulterioare nu se primesc!
Dr. Sorin Nichita
Email: sonichita2000@yahoo.com