Doamnelor şi domnilor, stimaţi tovarăşi oameni buni de la oraşe şi sate, amigdala şi depresia.
Este vorba de un nucleu ce se găseşte la nivelul creierului şi poartă denumirea de amigdală. Amigdala se află în creierul emoţional şi este prezentă chiar şi la reptile. Nu deţine niciuna dintre capacităţile de analiză ultrasofisticate ale creierului cortical şi totuşi, este prima care primeşte imagini, sunete, mirosuri, senzaţii. Chiar înainte ca restul creierului să-şi dea seama de natura percepţiei, amigdala poate declanşa o emoţie imediată, de exemplu frică, furie. Ea este santinela cipului care captează orice semn de ameninţare şi declanşează alarma atunci când este necesar.
La majoritatea pacienţilor depresivi amigdala a devenit prea sensibilă, fără îndoială din cauza rănilor sufleteşti. Imediat ce pacienţi citesc cuvinte care le trezesc amintiri nu tocmai plăcute amigdala reacţionează. Cuvinte ca slab, ratat, zero, incapabil, abandon, singurătate, moarte sunt declanşatori frecvenţi. Iată regiunea creierului care nu funcţionează normal, cortexul prefrontal. La om, în raport cu celelalte mamifere, este partea cea mai dezvoltată a creierului, responsabilă de controlul emoţiilor de proiecţia în viitor. Este cea care te poate face să renunţi la o plăcere imediată- o a doua bucăţică de ciocolată de exemplu, pentru un scop abstract şi îndepărtat- în cazul acesta, a te menţine slab/ă. La pacienţi depresivi ea nu mai funcţionează corect, iar controlul amigdalei, care reacţionează la cel mai mic semn negativ, devine aleatoriu.
Terapia cognitivă a depresiei s-a demonstrat eficace de-a lungul timpului. Ea identifică aceste gânduri automate şi degradate, frecvent în cazul depresiei. Sunt zero. Nu voi reuşi niciodată, Oricum n-am avut niciodată noroc etc. Apoi pacientul trebuie să-şi analizeze şi evalueze conştient aceste gânduri şi nu să le ia ca atare. Sunt fondate pe fapte reale? Nu cumva sunt generalizări foarte exagerate? Ce i-ar spune unui prieten dacă l-ar vedea acuzându-se într-un mod atât de violent?
Învăţând să iei în considerare acuzaţiile declanşate de o amigdală neliniştită, activitatea cortexului prefrontal este întărită ca atunci când fortifici un muşchi exersându-l. Când cortexul prefrontal devine mai puternic, poate prelua controlul şi calma amigdala, lăsându-te să te gândeşti din nou la viitor, de această dată cu încredere şi determinare. Învăţând să îţi controlezi gândurile negative, contribuie la reechilibrarea creierului tău!
Eşti dator uneori să faci o greşeală, nu eşti dator niciodată să faci o prostie. Şi să nu uităm că prietenii adevăraţi sunt aceia care te cunosc cu adevărat şi totuşi te iubesc.
Arteropatia periferică (cunoscută şi ca BAP) reprezintă o afecţiune în care arterele care transportă sânge către picioare şi rareori, cele care transportă către braţe) se îngustează sau se astupă, perturbând circulaţia normală a sângelui.
Cea mai frecventă cauză a BAP o reprezintă rigidizarea arterelor (fenomen cunoscut şi sub numele de ateroscleroză). În timp, această rigidizare permite construirea unei plăci de aterom (ţesut dur, încărcat cu grăsimi în arterele picioarelor, îngustându-le şi reducând progresiv fluxul de sânge oxigenat către muşchii şi pielea picioarelor.
BAP nu este doar o boală a picioarelor şi braţelor. Diagnosticul de BAP înseamnă că, aşa cum aveţi plăci care au îngustat arterele din braţe şi picioare, este posibil să le aveţi şi în alte artere din corp. Aceasta înseamnă că BAP creşte semnificativ riscul să suferiţi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Comparativ cu persoanele fără BAP, cele care au această boală prezintă un risc mult mai mare de a deceda în urma unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. BAP poate să fie nu doar o boală ascunsă, ci şi o ameninţare ascunsă.
Simptomele sunt prezente numai la una din trei persoane cu BAP, astfel că majoritatea persoanelor afectate nu au niciun fel de manifestare. Cel mai frecvent simptom de BAP este durerea prezentă în membrele inferioare- durere sau disconfort la nivelul gambelor şi uneori al coapselor şi/sau feselor) după mersul pe o anumită distanţă. Această durere este numită claudicaţie intermitentă şi dispare întotdeauna odată cu repausul. Alte simptome de BAP mai pot cuprinde furnicături, amorţeli, decolorarea pielii. Dacă suferiţi de BAP şi aveţi dureri în membrele inferioare, acesta poate fi un semn că arterele dumneavoastră s-au îngustat cu cel puţin 60%.
Dacă aveţi BAP, există o mulţime de lucruri pe care le puteţi face pentru a vă ajuta singur. Aceste măsuri vă ajută de asemenea să evitaţi din capul locului apariţia BAP.
Schimbaţi stilul de viaţă.
Unul din primele demersuri în sensul unui control eficient al BAP îl reprezintă schimbarea stilului de viaţă.
Opriţi fumatul. Dacă sunteţi fumător, cel mai important lucru este să vă lăsaţi de fumat. Ţigările reprezintă cauza care poate fi prevenită cel mai uşor pentru a evita bolile cardiovasculare, o stare de sănătate precară şi moartea prematură, constituind totodată principalul motiv pentru care oamenii suferă de BAP.
Slăbiţi dacă sunteţi supraponderal.
Consumaţi o alimentaţie sănătoasă, săracă în grăsimi. Medicul vă poate furniza regimuri dietetice, pentru sfaturi suplimentare, vă puteţi adresa unui nutriţionist.
Fiţi activi, faceţi exerciţii fizice în mod regulat. Mersul rapid, activitatea casnică intensă şi înotul reprezintă modalităţi foarte bune de a face efort fizic. Dacă nu sunteţi sigur cu privire la tipul de exerciţii fizice adecvate pentru dumneavoastră, întrebaţi medicul.
Dacă sunteţi diagnosticat cu BAP doctorul dvs. vă poate recomanda şi un program de exerciţii fizice sub supraveghere. Activitatea fizică regulată vă poate ajuta să îmbunătăţiţi şi să menţineţi circulaţia activă la nivelul picioarelor.
Dacă aveţi colesterolul crescut, reducerea acestuia vă va proteja împotriva complicaţiilor cardiovasculare. Dacă aveţi tensiune arterială crescută, este esenţial să o menţineţi la un nivel mai redus. Scăderea în greutate alimentaţia sănătoasă, săracă în grăsimi şi activitatea fizică regulată vă vor ajuta să reduceţi tensiunea arterială şi/sau valorile colesterolului. Totodată este posibil ca medicul să vă prescrie medicamente care scad tensiunea arterială şi/sau nivelul colesterolului. Este important să luaţi aceste medicamente cu regularitate, chiar dacă nu vă simţiţi bolnav, şi să urmaţi sfatul medicului în ceea ce priveşte momentul şi modalitatea administrării lor.
Dacă sunteţi diabetic este esenţial să controlaţi valorile glicemiei şi să urmaţi o dietă strict pentru diabet.
Vă urăm o săptămână fără crize.
Vă mulţumesc pentru atenţie şi nu uitaţi. Orice asemănare cu realitatea poate fi adevărată. Reclamaţii ulterioare nu se primesc!
Email:sonichita2000@yahoo.com.