Pe 11 martie, un cutremur masiv de 9.0 grade pe scara Richter, a zdruncinat coasta Sanriku a Japoniei. A fost urmat de un tsunami de peste 38 metri inaltime, care a devastat 500 de kilometri de linie de coasta. Am simtit tremurul si am privit ingrozit primele imagini televizate ale valului groaznic rupand tarmul, maturand si carand cu el ambarcatiuni, masini si case in flacari.
Cand am ajuns la locul dezastrului impreuna cu echipele de interventie ale Crucii Rosii Japoneze, m-am confruntat cu o devastare ce sfida imaginatia. Am vazut multe dezastre naturale grave in peste 60 de ani de munca in domeniul umanitar. Acesta a fost unul dintre cele mai crunte. Distrugerea era absoluta. Mi-a adus aminte de Osaka, Hiroshima si Nagasaki, dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Crucea Rosie Japoneza a fost una dintre primele organizatii care au raspuns dezastrului. Din nou, un ecou din trecut – Hiroshima 1945 – cand spitalul Crucii Rosii a fost ultima cladire ramasa in picioare in zona exploziei. Acum, spitalul Crucii Rosii din orasul Ishinomaki, prefectura Miyagi, a fost singurul ramas functional dupa tsunami. In mod rapid a devenit neincapator pentru supravietuitori: raniti, orfani, oameni ramasi fara case.
La momentul cand scriu aceste randuri, 12.000 de decese au fost confirmate, iar peste 15.000 de oameni sunt inca disparuti. Sute de mii de supravietuitori si-au pierdut persoanele iubite, casele si mijloacele de a se intretine. Intreaga lor existenta a fost rupta din radacini. Insa traiesc si au speranta.
Ma simt umil in fata omeniei si a solidaritatii de care au dat dovada persoane din toate colturile lumii, si de generozitatea lor. Japonia este unul dintre principalii furnizori de ajutor pentru dezvoltare si asistenta umanitara la nivel mondial, iar astazi, cu imensa recunostinta, beneficiem la randul nostru de bunatatea si compasiunea altora.
Va exista transparenta in ceea ce priveste fondurile stranse. La 16 ani dupa cutremurul masiv din Kobe, mecanismele pentru distribuirea fondurilor catre familii vor fi restabilite, iar donatiile primite vor fi gestionate corespunzator. Acesta nu este doar un angajament luat fata de generozitatea oamenilor din intreaga lume, ci si datoria noastra fata de familiile care au pierdut totul.
Drumul Japoniei catre reabilitare va fi unul lung. Mai exista pe de-asupra si problema alarmanta a reactoarelor nucleare de la Fukushima. Puterea distructiva a unui cutremur si a unui tsunami ar putea fi amplificata de consecintele contaminarii radioactive. Aceasta aminteste de dezastrul de la Cernobil, care marcheaza anul acesta a 25-a aniversare.
Avem nevoie de timp pentru a constientiza ce s-a intamplat, dar un lucru e sigur: miile de familii luate de val au un loc in constiinta noastra. Trebuie sa fim mai bine pregatiti pentru dezastre in viitor, trebuie sa ne dezvoltam rezistenta, si nu trebuie sa-i uitam pe cei ce sufera in alte colturi ale lumii.
Imi doresc cu tarie ca aceasta nenorocire ce a lovit in inima tarii mele sa nu umbreasca alte tragedii cum ar fi inundatiile si alunecarile de teren din Bolivia si Sri Lanka, familiile de refugiati de la granitele Libiei si Coastei de Fildes, seceta si lipsa hranei in Sahel si Cornul Africii, sau epidemiile de pojar, holera si meningita din Ciad.
Impotriva trecerii in plan secundar a acestor crize neglijate, ceea ce se intampla in Japonia ar trebui perceput ca o innoire a apelului pentru solidaritate, pregatire si rezistenta la toate nivelurile: individual, local, national si global.
In istoria recenta, aceasta este prima data cand omenirea a vazut un asemenea dezastru complex: cutremur, tsunami si risc nuclear. Desi acest scenariu este fara precedent, nu poate ramane un caz izolat, intrucat cresterea numarului de astfel de dezastre complexe pe viitor este aproape o certitudine.
Pentru a proteja intr-adevar oamenii, trebuie sa concepem lucruri de neconceput. Trebuie sa investim substantial in pregatirea pentru dezastre, reducerea riscurilor – inclusiv nucleare – si ajutarea comunitatilor sa se poata proteja.
Aceasta inseamna pregatire. Singurul raspuns la o asemenea tragedie este in cele din urma ajutorul reciproc si sentimentul global de comuniune – in tara mea, a dumneavoastra si in toate celelalte – cat si o determinare de a fi mai bine pregatiti pentru a putea proteja vieti in fata dezastrelor brutale.
Tadateru Konoé
Presedinte Crucea Rosie Japoneza
Presedinte Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie (FICR)
In data de 14 martie, Crucea Rosie Romana a lansat un Apel de urgenta, in acord cu Ambasada Japoniei la Bucuresti, pentru a solicita contributii financiare menite sa sprijine eforturile umanitare ale Crucii Rosii Japoneze.
Contributiile pot fi facute prin cateva modalitati:
- Online, pe site-ul www.crucearosie.ro
- Prin SMS, la numarul 879, tarif de 2 EUR; acest numar este pus la dispozitie gratuit de Vodafone, Orange si Cosmote; nu se percepe TVA;
- Prin apel cu taxa fixa in reteaua Romtelecom, la numele de telefon :
o 0900 900 012 – valoarea de 2 EUR
o 0900 900 010 – valoarea de 10 EUR (aceste numere sunt puse la dispozitie in mod gratuit de Romtelecom si un se percepe TVA)
- In conturile bancare deschise la BRD Agentia Piata Romana:
o LEI: RO02BRDE410SV61136934100
o EURO: RO33BRDE410SV06871604100
La data de 8 aprilie 2011, suma colectata de CRR in beneficiul victimelor cutremurului din Japonia era de 77.314 EUR.