Pataki Csaba, actualul şi singurul subprefect al judeţului Satu Mare ne-a acordat astăzi un interviu. El lucrează în administraţie de zece ani, ocupând de-a lungul timpului diverse funcţii în domeniu. Inginer de profesie, a urmat numeroase cursuri post-universitare şi deţine trei diplome de master în Ştiinţe Administrative şi Managementul Proiectelor. Colegii lui susţin că diplomele obţinute nu sunt doar nişte hârtii de dragul CV-ului, ca în alte cazuri, el fiind cunoscut în domeniul accesării fondurilor europene ca un adevărat profesionist.
Pataki Csaba a fost şeful compartimentului Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională (2003) pentru ca după doi ani (2005) să devină director executiv al Direcţiei de Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională din Consiliul Judeţean Satu Mare. La pensionarea fostului subprefect Riedl Rudolf, în aprilie 2008, Pataki a fost numit în funcţia de subprefect, urmând ca în septembrie 2008, să fie înlocuit de actualul secretar general adjunct al SGG Gati Ştefan. Pataki a revenit la vechea funcţie din Consiliul Judeţean, s-au mai bine spus a revenit la „copiii lui de la etajul 5”, după cum îşi alintă colegii.
În ianuarie 2010, a depus pentru a doua oară jurământul de subprefect, iar de câteva zile a rămas singur în această funcţie, după restructurarea subprefecţilor de către guvern.
R: Aţi lucrat înainte în Consiliul Judeţean, spuneţi-ne cum se vede de acolo administraţia şi cum se vede de aici, din Prefectură?
Pataki Csaba: În Consiliul Judeţean am lucrat din anul 2000, am trecut prin toate treptele posibile, de la debutant, şef birou, şef serviciu, iar în ultimii 5 ani am fost director. Acolo am văzut şi am făcut administraţie în sensul de a transpune nişte idei în proiecte de finanţare şi de a urmări realizarea acestora. Practic aveam legături directe cu două, trei ministere care derulau şi aveau responsabilitate directă cu aceste programe cu finanţare europeană. La Prefectură, aici practic e un alt minister, dar tot o structură de guvernare. În funcţia de subprefect, normal sunt mai multe decizii, deci nu sunt prins în activitatea de zi cu zi, deşi stilul meu de lucru este de a mă implica în a realiza ceea ce am de făcut. Dacă trebuie făcut un material îmi place să fiu acolo şi când se naşte materialul respectiv, nu doar să dau colegilor o rezoluţie şi să discutăm, vreau să-l concepem împreună până în detalii.
Avem şi câteva aspecte de control, acum cu noile reglementări, lucrând mult în administraţia publică, asta este şi un avantaj pentru mine şi cred că pentru toată Instituţia Prefectului în sine, în sensul că putem pune întrebările, suntem un fel de „traducător” între administraţia publică centrală şi locală.
R: Aţi rămas acum singur subprefect. Cum e cu atribuţiile, o sa faceţi singur faţă la două posturi sau se împart atribuţiile?
P.C.: Din păcate nu e o perioadă uşoară, sunt multe restructurări, atât din punct de vedere bugetar, cât şi modificări de structuri, de organigrame, e o perioadă destul de încărcată. Până în septembrie se vor schimba multe structuri pe care le coordonăm, inclusiv instituţia proprie, iar la serviciile de zi cu zi, normal ce trebuia să facă doi oameni acum face unul singur. Din punct de vedere al funcţionalităţii, aşa au funcţionat prefecturile şi până în 2004, dar atunci era funcţia de secretar general. Acum nu s-au cerut modele de organigrame dar acestea se vor stabili la nivelul ministerului şi probabil toate prefecturile din ţară vor avea cam aceeaşi structură. Diferenţa va fi în funcţie de numărul de populaţie: de categoria I şi a II-a.
R: Ce se mai ştie despre noua organigramă, ştim că e în lucru, se vor reduce câteva posturi.
P.C.: Este în lucru. Am trimis mai multe variante, se va stabili la nivel de minister, luând în considerare noile atribuţii şi reducerea unor atribuţii pe anumite sectoare care au fost descentralizate.
R: Cum ar fi?
P.C.: Cum ar fi în sănătate. Sănătatea rămâne un sector ce va fi monitorizat. În plus sunt unele activităţi noi în munca noastră. Mă gândesc la partea de proiect. Practic suntem obligaţi să ne gândim pe proiecte şi urmărirea acestora. La ultima videoconferinţă s-a anunţat că va fi obligatoriu de realizat la nivel de fiecare judeţ o Carta Albă a finanţărilor care trebuie să cuprindă atât autorităţile publice locale, ONG-uri, entităţi economice şi restul grupurilor de beneficiari, şi să încercăm să monitorizăm absorbţia fondurilor europene, respectiv să venim cu propuneri acolo unde vedem blocaje. Aici cred că o să fie utilă experienţa mea în domeniu, acum sunt puţin pe altă parte a baricadei, dar totodată, interesul judeţului este să încercăm să deblocăm câteva proiecte şi să mai scăpăm de nişte proceduri care de multe ori sunt greoaie însă sunt proceduri solicitate de Comisia Europeană şi nu avem de ales. Dar, putem fluidiza circuitul actelor.
R: Ca fost director al Direcţiei de Dezvoltare, cum stă Satu Mare în privinţa proiectelor europene, este la un nivel satisfăcător?
P.C: Eu zic că judeţul Satu Mare, şi aici nu mă refer doar la proiectele Consiliului Judeţean, stă foarte bine cu aceste proiecte, în sensul în care sunt multe proiecte de finanţare pornite şi în pregătire. Sunt câteva sectoare care au crescut prin aceste proiecte. De exemplu sectorul de apă. După terminarea proiectului ISPA acum e în pregătire alt proiect care prevede dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare la nivelul întregului judeţ, proiect de peste 100 milioane euro. Mai sunt câteva proiecte de dezvoltare în infrastructură, atât rutieră cât şi turistică, aici mă gândesc la castelul din Carei, Cetatea din Ardud, acum se termină reabilitarea ştrandului de la Tăşnad, sperăm să putem porni şi ştrandul de la Beltiug, Luna Şes este în construcţie, avem speranţe să se construiască şi un aquapark în municipiu. Sunt puncte de unde pot porni alte proiecte.
Fiecare proiect are alt beneficiar, pentru judeţ unul din cele mai importante proiecte şi unde sper să lucreze o echipă compactă şi eficientă a Consiliului Judeţean este crearea unei strategii, a unor concepte de strategie până în 2020. E un proiect mic ca valoare, dar ca şi impact, dacă va fi bine făcut, şi bine dus la capăt, va fi un document de programare foarte important, când se va face bugetarea pe perioada 2014-2020.
R: Colegii din Consiliul Judeţean vă mai cer sprijinul în proiectele începute de dvs.?
P.C.: Da, practic nu am făcut o muncă ce se poate termina ca un proces verbal de predare-primire. Statutul meu legal este detaşat de la Consiliul Judeţean, deci am rămas în continuare manager pe anumite proiecte. Nu este o activitate retribuită, e doar muncă, dar o fac cu plăcere pentru că nu vreau să mă rup de domeniul respectiv.
R: Cum se desfăşoară colaborarea cu prefectul? Este bună sau ar fi loc şi de mai bine?
P.C.: Am o colaborare, zic eu, normală din punct de vedere profesional. L-am întâlnit prima dată când era consilier judeţean şi eram în acelaşi grup de lucru. Am mai lucrat împreună înainte, amândoi eram în altă postură. Aici natura comunicării e puţin altfel. E drept că până când eram doi subprefecţi am sesizat că dânsul comunica puţin mai bine cu colegul meu, dar, acum rămânând singur…
R: Ce planuri aveţi de viitor? Funcţiile publice vin pleacă, nu trebuie să rămâneţi legat de ele, unde vă vedeţi peste 5-10 ani?
P.C.: Eu când am fost instalat prima dată, am făcut o mică glumă şi m-a şi taxat presa. Când am preluat locul d-lui Riedl în 2008, am zis că vreau să-i urmez exemplul, inclusiv legat de pensionare şi mulţi au înţeles că eu acum o să rămân subprefect până ce intru în pensie. Era o glumă, nu era o viziune privind cariera mea de funcţionar public. Sunt funcţionar public din 2000, acolo unde e nevoie de mine, acolo mă duc, normal că teoretic şi în condiţii optime funcţiile trebuie să aibă o pantă crescătoare. Mai puţin natural e să-mi doresc să regresez, dar de multe ori nu depinde de om ce i se întâmplă.
A consemnat
Gil PIETRAR