Sorin Ghilea. Un om de afaceri care activează în mediul privat iar în urmă cu trei ani a devenit o persoană publică, intrând în politică. Din 2008 este consilier local, unul din cei care critică frecvent modul în care este administrat oraşul.
A construit de la zero una din cele mai importante firme de birotică şi tehnică de calcul din oraş: Gerodar. De asemenea, mai are afaceri în domeniul imobiliar, IT, comerţ iar acum are un proiect în telecomunicaţii.
În vârstă de 41 de ani, este căsătorit cu Edita şi au doi copii.
Sorin Ghilea ne-a acordat un interviu, atât despre proiectele pe care le dezvoltă cât şi despre administrarea oraşului sau politică.
R: Cum merg afacerile în vremuri de criză? Ce vă propuneţi în viitorul apropiat?
S.G: În general afacerile bune, ancorate în realităţi merg bine chiar şi în timp de criză. Merg dacă găseşti soluţii noi la probleme noi, te adaptezi, inovezi, negociezi, exploatezi oportunităţi.
În ce ne priveşte în activitatea de birotică şi tehnologia informaţiei am înregistrat unele scăderi ale volumului de vânzări la echipamente însă avem constanţă sau chiar creştere în partea de servicii: întreţinere şi reparaţii, reîncărcare/recondiţionare cartuşe, extindere/modificare reţele, închiriere aparatură de birou, preluarea lucrărilor clienţilor pe echipamentele proprii, tipar digital color, vânzări de echipamente second hand.
Piaţa imobiliară a suferit schimbări ample în ultimii ani. Construcţia de locuinţe noi (case şi apartamente) în care activăm este aparent în declin. Poţi merge înainte dacă identifici corect dorinţele, aşteptările, potenţialul categoriei de clienţi cărora te adresezi şi dacă administrezi bine resursele. Cred că noi reuşim acest lucru.
În ce priveşte viitorul apropiat … care pleacă din actualitate, sunt angrenat în marketingul dezvoltării unei companii de telecomunicaţii VoIP, cu reţea la nivel global care asigură telefonie fixă, mobilă, videotelefonie de mare distanţă în condiţii de calitate foarte bună, de varietate de soluţii de utilizare şi mai ales la costuri foarte avantajoase. Sunt telecomunicaţiile viitorului şi au devenit chiar ale prezentului pentru cei care înţeleg să le utilizeze.
Mai am un proiect personal în faza de pornire. Spun personal deoarece este o profesie liberală în care m-am pregătit să activez, aceea de mediator. Pregătire înseamnă cursuri, autorizări, amenajare birou şi … experienţă de viaţă şi de profesie. Medierea este o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, prin tehnici de comunicare de care uzează mediatorul. Este o alternativa la justiţie la care părţile în conflict pot recurge în mod voluntar, în materie civilă, comercială, penală, înainte sau chiar după declanşarea unui proces în faţa instanţelor.
R: Sunteţi în politică de câţiva ani. Cum aţi văzut din afară politica şi cum se vede acum?
S.G: Cei câţiva ani sunt vreo patru. Sunt membru PDL din toamna anului 2006 şi “activ” din 2007. Activ în sensul de membru al Biroului permanent municipal. Din afară politica se vede ca fiind o breaslă a celor care decid, care au puterea, care au influenţa. Lucrurile nu stau chiar aşa. Cultura politică a poporului român a fost distorsionată de perioada comunistă, raportarea la politică este deficitară. Eu am urmărit fenomenul politic şi înainte de a fi membru de partid.
M-am aşteptat să găsesc dialog, dezbatere, muncă de organizare, spirit de echipă, luptă pentru susţinerea unei idei … Le-am găsit. Însă grupurile de partid sunt eterogene prin mentalitate şi vârstă, prin profesie şi educaţie, prin idealuri şi interese. Iar partidul nu este o organizaţie dintr-un oraş. Este un sistem complex cu verticală (cea naţională) şi orizontală (cea locală/judeţeană) aflat şi el în angrenajul sistemului politic naţional, european şi mondial care-l condiţionează. Se nasc şi orgolii, ambiţii, interese divergente, sunt limite, neajunsuri, încercări. Este un sistem bazat pe competiţie. Pe mai multe feluri de competiţie: internă şi externă, pentru funcţii şi candidaturi, pentru influenţă şi putere, pentru idei şi moduri de acţiune. Toate acestea în sens pozitiv. Şi toate se referă la orice partid în general.
Cum se vede acum politica? Bănuiesc că v-aţi fi aşteptat să spun că sunt dezamăgit. Nu sunt. Activitatea din partid şi din administraţia locală nu crează satisfacţii deosebite dar te face să înţelegi mecanisme şi fenomene sociale, economice, politice, te antrenează pentru viaţă, îţi deschide orizonturi. Am întâlnit şi am cunoscut aici, în partid şi în partidele competitoare oameni deosebiţi, interesanţi, unii bine pregătiţi teoretic în profesia lor, alţii competenţi în domeniul lor, unii cu un fler deosebit…
Politica, pentru cei care o văd ca pe un rău, este un rău necesar. Nu s-a descoperit încă un alt sistem mai bun decât acesta în care prin vot mandatezi pe cineva să te reprezinte sau îţi asumi tu rolul de ales, fiind convins că poţi face lucruri bune şi eşti dispus să-i convingi pe alţii să te aleagă. De aceea îi indemn pe toţi cetăţenii, în special pe cei informaţi şi capabili, să se implice. Neimplicarea şi lehamitea nu poate duce decât la mai rău.
R: S-au schimbat cu ceva lucrurile în cei doi ani de când sunteţi consilier local?
S.G: Da. Eu zic că s-au făcut şi se fac în continuare şi lucruri bune. În percepţia cetăţeanului lucrurile bune constau doar în cele spectaculoase, de investiţii care din păcate sunt relativ puţine: reparaţii capitale şi modernizări de străzi, trotuare, parcări, reabilitări parţiale de canalizare şi apă, modernizări de unităţi de învăţământ, s-a început reabilitarea termică şi de aspect a câtorva blocuri, reabilitarea clădirii fostei Bai Comunale, studiul de fezabilitate pentru al treilea pod… În ani de declin economic general, nu? Din cauza recesiunii Satu Mare a pierdut câteva investiţii private şi publice majore.
Lucru bun sau mai puţin bun, însă nespectaculos, este şi funcţionarea de zi cu zi a serviciilor publice: apă şi canalizare, salubritate, transport public de călători, serviciile sociale, administrarea domeniului public , etc.
Poziţia mea ca şi consilier faţă de aspecte ce ţin de administrarea oraşului poate fi consultată pe site-ul primăriei la Rapoarte de activitate anuale. Conform structurii rezultate în urma alegerilor locale din 2008 şi a strategiei de alianţe, sunt consilier “de opoziţie”.
R: Ce părere aveţi despre activitatea conducerii actuale a primăriei?
S.G: Ei, ce aţi vrea să vă spun? V-am spus că sunt din opoziţie. Conform Legii Administraţiei Publice Locale, primarul unităţii administrativ-teritoriale are un rol determinant în managementul acesteia. Viceprimarii au sarcini delegate. Deci … “cum e turcu’ e şi pistolu’“.
Primarul nostru este un om inteligent, cult, cu vastă experienţă în administraţie însă pesimist (poate din cauza prea vastei experienţe), individualist şi necooperant. Îi plac doar proiectele de hotărâre promovate de dânsul. Numai dânsul are dreptate iar dreptatea se manifesta adeseori în sensul de “nu se poate”.
R: Ce merge prost la primărie?
S.G: O să vă spun în campanie (electorală).
R. Ce merge bine?
S.G: Tot ce merge bine găsiţi în Raportul de activitate al primarului.
Eu zic că sunt patru categorii de lucruri: unele care merg bine în condiţii de cost normal, care merg bine însă costă prea mult, care merg prost dar nu costă şi cele mai rele, unele care merg prost şi costă mult.
R: Aţi fi tentat să candidaţi la Primăria Satu Mare peste 2 sau peste 6 ani?
S.G: Nu cred că aceasta poate fi o tentaţie. Eu o văd ca pe o asumare de mare responsabilitate.
Aşteptările populaţiei sunt mult peste posibilităţi. Populaţia municipiului trebuie informată şi consultată în acest sens.
O candidatură nu este un act unilateral de voinţă. O candidatură se creionează pornind din interiorul partidului. Şi aici nu o voi face încercând să mă impun ca vreau să candidez. Dacă colegii din conducerea organizaţiei municipale şi judeţene, membrii noştri, mă vor impulsiona, mă vor propune şi susţine, vor considera că pot să-i reprezint, voi trece la etapa următoare.
Aceasta este cea de consultare cu familia, prietenii mei sătmăreni, apropiaţii mei din mediul de afaceri, din societatea civilă, cu locuitorii municipiului direct şi/sau prin sondaj de opinie. E normal să fie desemnat cel mai bun candidat. Trebuie promovat candidatul care după metode ştiinţifice întruneşte punctajul cel mai mare în intenţia de vot a alegătorilor, răspunde cel mai bine “profilului “ conducătorului preferat de sătmăreni.
R: Sunteţi un om politic tânăr. Unde vă vedeţi peste 10 sau 20 ani? Tot în politică?
S.G: Nu ştiu. Poate că da. Dacă voi obţine numărul necesar de voturi, pentru că “fotbalul e pe goluri şi politica pe voturi”.
Atâta timp cât voi găsi un „teren fertil” de manifestare voi încerca să fiu activ, adică dacă munca mea, ideile mele vor fi apreciate, se vor impune şi dacă poziţia mea va fi proporţională cu competenta, implicarea si rezultatele. Poate că nu voi mai fi în politică, deoarece timpul este limitat şi am multe proiecte: de dezvoltare personală, profesională, de afaceri, de familie, sociale… Când societatea va avea nevoie de mine în politică, voi răspunde “prezent”.
R: Sunteţi de acord cu măsurile de austeritate impuse de guvern?
S.G: La modul general, da . România se înscrie într-un curent general în toată Europa de aplicare a unor măsuri de austeritate datorate crizei sistemice a societăţii de consum de tip capitalist. Măsurile de reformă sunt absolut necesare echilibrului economiei româneşti. Din păcate unele ajustări macroeconomice nefăcute la timp se răzbună şi lor li se alătură fenomenul demografic nefast, acela de îmbătrânire a populaţiei care duce la creştarea sarcinii sociale a statului. Guvernul actual a ajuns în situaţii limită în care au trebuit luate decizii importante „ la minut” dintre care unele s-au dovedit a fi nu cele mai bune. Este o perioadă foarte grea pe care PDL şi-a asumat-o cu toate riscurile.
R: Merge PDL Satu Mare într-o direcţie bună?
S.G: PDL Satu Mare este pe un trend ascendent din 2007 până azi, după rezultatele votului în rundele de alegeri desfăşurate. Încercăm să îmbunătăţim în continuare modul de organizare în teritoriu. În urma alegerilor interne din organizaţia municipala avem în primă linie o echipă bună, de oameni capabili, hotărâţi, unii mai puţin cunoscuţi public dar cu potenţial, care urmează să confirme în viitor.
Ca şi oriunde este însă şi loc de mai bine. Erodarea de imagine şi de simpatie la care este supus partidul la vârf , nevoit la guvernare să ia măsuri nepopulare ne afectează şi pe noi cei din teritoriu. Ne asumăm acest lucru, transmitem spre centru opiniile noastre şi ale cetăţenilor însă deciziile la centru sunt influenţate de foarte mulţi factori în condiţii de multe constrângeri. Nu ne dezicem de centru însă totuşi nu noi guvernăm. “Jucăm la categorii diferite”, avem sarcini şi mod de raportare la populaţie diferit. Administraţiile locale au un anumit grad de autonomie. Aici trebuie noi să ne manifestăm ca organizaţie locală a unui partid.
R: V-am văzut la TVR cântând împreuna cu Nicolae Mureşan. Este muzica populara un hobby sau mai mult?
S.G: Hobby-urile mele sunt: vânătoarea, drumeţiile, şofatul off-road, explorarea locurilor necunoscute şi cântecele de petrecere. Deci este un hobby. Şi să cânţi, cu adevărat, presupune muncă. Nu este suficient glasul cu care eşti înzestrat de la natură şi poate eşti avantajat în acest fel. Vocea trebuie lucrată, la fel respiraţia, atitudinea.
Unde mai punem că un artist adevărat are repertoriu propriu, culege, compune, orchestrează... Cinste lor. Nu le putem face pe toate. Din nou timpul...