Adrian Ştef a fost primul care şi-a anunţat candidatura la Primăria Satu Mare pentru alegerile din 2012. Este preşedinte al PNL Satu Mare şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, postură care-l ajută să-şi facă notorietate. Adrian Ştef ne-a acordat un interviu, pe teme de administraţie, cultură şi politică.
R: Sunteți vicepreședinte de mai bine de doi ani de zile. Cum decurg lucrurile, dacă sunt cum v-aţi aşteptat la începutul mandatului şi cam ce procent aţi realizat din ce v-aţi propus.
A.Ş: A fost o perioadă de acomodare, din aprilie (2008 – n.r.) sunt vicepreşedinte, eu ştiam că voi fi doar până în 1 iunie, aşa era programat. Oricum eu nu mă clarificasem nici cu mine însumi şi a apărut surpriza pe parcurs şi pe urmă mi-am revăzut toate planurile de viaţă.
Eu credeam că mă întorc înapoi la firmă, că îmi văd în continuare de partea de afaceri şi voi face politică exact cum am făcut, pe lângă firmă, dar funcţia administrativă m-a determinat să fiu 100 % pentru administrație și politică, cele două nu le poţi despărţi. Aceasta este o funcţie politică şi ai o mare parte şi o mare solicitare, răspundere şi vis a vis de partidul care te susţine.
R: Să înţeleg că aţi renunţat de tot la afaceri?
A.Ş: Am renunţat de tot. Nu mai sunt administrator, nici nu pot pentru că sunt într-o situaţie de incompatibilitate. Chiar este firmă din care am ieşit de tot. Asta este, nu puteam să continui altfel. Trecând mai departe, a fost o perioadă de acomodare , eu zic că undeva la 5-6 luni, ca să înţeleg cum funcţionează instituţiile. Este puţin mai diferit decât în mediul privat, unii din administrație îmi spuneau că este mai greu în administraţie, eu spun că este invers, este mai greu în mediul privat.
Am constat că experienţa din mediul privat m-a ajutat foarte mult, am încercat să aduc puţină eficienţă, rentabilitate, profit, și nu sub forma profitului propriu zis, ci sub formă de plus valoare, prin tot ceea ce fac. În fiecare domeniu şi în fiecare instituţie am încercat să aduc ceva plus.
R: Cum decurge activitatea acum?
A.Ş: Eu mă ocup de instituţiile de cultură şi coordonarea activităţii lor şi mai am aeroportul în coordonarea mea. Tendinţa unora este, poate din subiectivism, să aprecieze că un om care nu este de cultură nu poate să aprecieze activitatea instituţiilor de cultură. Greşesc, e doar o apreciere legată de un subiectivism major, eu văd că este o problemă de coordonare şi de management. Am văzut că erau anumite deficienţe de corelare. Putem să pornim şi de la faptul că nu era o comunicare foarte bună nici între ele în sine, adică ele fiind instituţii subordonate ale Consiliului Judeţean îşi facturau unele între ele anumite servicii, când de fapt banii vin din acelaşi loc şi se poate coordona de aici. Dau un exemplu concret: caravana culturii. (…)
Spun sincer ce am observat, şi asta nici nu mă sfiesc s-o spun, cultura judeţului nu e coordonată şi nu are niciun management. Nu neapărat în sensul de instituţie subordonată Consiliului Judeţean ci în general de Direcţia de Cultură, care putea să ajute foarte mult tot ceea ce se întâmplă legat de cultură în judeţul Satu Mare. Dacă stai să te gândeşti să nu vină nici un fel de bani 20 de ani pentru evenimentele culturale ale judeţului, îl consider prost management. Nu are nicio legătură cu evenimentele culturale la care eşti invitat dar tu nu-ți aduci nici un fel de aport pentru ele.
Aici nu e neapărat un conflict deschis, dar părerea mi-am exprimat-o şi de faţă cu Vulturescu. Eu în continuare consider că acolo sunt probleme foarte mari şi nu avem nici un fel de sprijin de la Direcţia de cultură, cu toate că ei asta trebuie să facă.
R: Din câte am înţeles instituţia urmează să fie transferată la Consiliul Judeţean, pe urmă poate se va schimba abordarea.
A.Ş: O să fie interesant. Pentru că nu este normal ca eu să nu ştiu ce se întâmplă în ministerul Culturii sau să trebuiască să discut prin intermediul Direcţiei de Cultură pentru că eu altă comunicare nu pot să am. Adică teoretic ierarhic aşa ar trebui să funcţioneze, dar acolo se blochează tot. Acest blocaj l-am constatat şi în promovarea tinerelor talente. Există la un moment dat artişti mai consacraţi, mai vechi, care nu doresc să promoveze artişti, adică dacă se poate să meargă o formaţie şi când reprezintă judeţul, şi când primeşte o invitaţie Centrul de Creaţie, ceea ce nu mi se pare normal deloc. Una dintre iniţiative a fost cu Elise Stan, să facem acea trecere în revistă a tuturor formaţiilor populare, undeva poate la începutul anului viitor.
Aş putea să văd o caravană care merge prin tot judeţul, o mică comisie care trece prin fiecare comună, atunci chemăm pe toată lumea, toţi care vor să cânte, facem o situaţie, un punctaj şi în momentul în care o chemăm pe Elise Stan, putem să prezentăm totul, cu un CD, un DVD, un pliant. În momentul în care organizezi un eveniment să existe posibilitate şi corectitudine, ca toți să aibă şansa să fie prezentaţi, iar cel care organizează vreun eveniment să-i poată contacta şi pe cei mai mici.
R: E cunoscut faptul că sunt anumite cercuri, cum e şi cel al scriitorilor din Satu Mare, unde sunt aceeaşi oameni care se laudă ei între ei, şi în rest nu mai pătrunde nimeni.
A.Ş: Aici a fost o problemă. Poate pe unii i-a şocat, cum vin eu să vorbesc, fiind un tip care nu sunt în domeniul culturii? Dar nu este foarte complicat să observi că nu este corect ceea ce se întâmplă şi nu este normal, iar managementul este prost. Eu nu vorbesc de talentul d-lui Vulturescu, eu vorbesc de modul în care a condus această instituţie şi o conduce.
R: Se vede clar că numărul evenimentelor culturale a crescut şi participaţi la aproape toate. Probabil de aici au pornit şi comentariile că aţi vrea să vă creaţi o imagine pentru candidatura la Primăria Satu Mare, pe care aţi şi anunţat-o, de altfel.
A.Ş: Aşa este. Este normal şi o logică simplă a lucrurilor ar spune că un potenţial candidat încearcă să participe la toate evenimentele pentru a-şi face imagine, dar eu aş dori ca sătmărenii să nu uite un lucru, şi anume că prin dispoziţia primită eu coordonez activitatea acestor instituţii. Este normal să particip la aceste evenimente. Poate nu este normal, după cum au fost obişnuiţi sătmărenii, sau nu este normal, după cum au fost obişnuite instituţiile, ca acel vicepreşedinte, nu dau nume, care coordona această activitate și nu era prezent şi nu onora invitaţiile.
Acum se observă că ceva nu este la locul lui sau pare ciudat, pentru că acum este prezent cel care trebuie să fie prezent. N-am ascuns şi am și declarat faptul că, eu fiind preşedinte la municipiu, sunt în această situaţie și candidatul.
R: Deci veţi fi 100% candidat?
A.Ş: De ce nu pot să spun acum aritmetic 100%? Pentru că această decizie o ia Biroul Politic Central, nu BPT-ul. Dacă ar fi doar BPT-ul aş putea spune 99%, dar nu sunt motive pentru care BPC-ul să intervină în această decizie, și totuși trebuie s-o valideze.
R: De ce vreţi să fiţi primar?
A.Ş: Eu am observat că aş putea să fac foarte multe lucruri altfel. Am observat ce mult poate să însemne faptul că am parcurs oraşul cu „Consilierul de pe strada ta”. Am văzut ce multe idei şi ce multe lucruri am aflat din discuţiile avute cu sătmărenii.
Am observat că noi de fapt venim cu tot felul de proiecte foarte mari, şi sunt corecte, dar pe sătmăreni nu-i interesează neapărat. Am observat că de fapt problemele mici, care sunt legate de arealul în care locuiesc, cartierul, blocul şi spaţiul verde din faţă, îi interesează mai mult. E ceva fantastic. Totul se leagă de modul în care ei convieţuiesc. Toate problemele ridicate variau de la o stradă la alta. (…) Eu aş face altfel, altfel decât se întâmplă acum.
R: Cum?
A.Ş: Prin consultarea populaţiei în cea mai mare parte. Dacă am discuta acum şi cu primarul actual şi cu alţi edili, ar spune că ar fi imposibil să faci acum așa ceva. Se poate crea. Este pe reţeaua pe care o construieşti în momentul respectiv. Dacă primăriile pot să asigure logistică pentru a distribui anumite lucruri către populaţie, eu cred că este posibil să aduni şi informaţie. Se poate realiza, eu am un proiect legat de modul cum am putea să funcţionăm şi să fie o consultare a populaţiei.
R: Ce credeţi că i se poate reproşa actualului primar?
A.Ş: Sunt câteva lucruri care le am punctuale, nu ştiu dacă este momentul să le spun acum. Le putem discuta înainte de alegeri. Nu este vorba despre partid, despre faptul că vicele meu ar putea să-şi rişte poziţia, dar nu cred că este bine strategic şi tactic să răspund la această întrebare.
R: Dar totuși, în linii mari, aţi fi de acord cu activitatea primarului sau este loc de mai bine?
A.Ş: Nu vreau să fiu ipocrit, să nu privim corect lucrurile. Nu cred că nu sunt şi lucruri bune în ceea ce a făcut primarul. Acum fiind, vorba aia, de atâtea mandate, are experienţa deja câştigată şi oricum vedem că se încearcă să se facă ceva. Poţi să alergi, dar poţi să alergi şi pe loc.
Ce pot să spun punctual, e că se finalizează o lucrare, noi nu vedem dacă s-a semnat sau nu recepţia, ceea ce văd sătmărenii este că s-a finalizat lucrarea, se circulă pe tronsonul respectiv şi la un moment dat apar probleme, canalul este mai jos, apa bălteşte, podul a fost dat în folosinţă, dar l-am mai reparat de patru ori. O problemă punctuală este legată de recepţia şi modul în care o firmă, după ce a câştigat licitaţia, îşi derulează investiţia. Firma răspunde dar disconfortul creat sătmărenilor este mare. Mai bine cheltui nişte bani şi verific în permanenţă derularea acelei investiţii cu oamenii mei, cu aparatul meu.
R: Care credeţi să sunt calităţile care vă avantajează în candidatură?
A.Ş: În primul lucru am observat că tinereţea. Cu toate că eu insist pe acest aspect, şi vom sublinia acest lucru. Am energie, am putere de muncă, nu am un grad de uzură în care să-mi apară o situaţie de plictiseală, de a intra într-o rutină din care să ies destul de rău şi să apară un dezinteres. Faptul că eu în momentul de faţă am deja o poziţie administrativă care faţă de 2008 ar putea să mă recomande, pentru că fiind aici la Consiliul Judeţean am acumulat experienţă.
R: În multe medii am auzit cuvântul „cumnatul”. Vă deranjează acest cuvânt sau era un avantaj până la un anumit moment să fiţi cumnatul lui Ovidiu Silaghi, cel puţin când era ministru?
A.Ş: E foarte interesant acest lucru. Eu cred că e un motiv de mândrie să fi avut cumnat un ministru. Şi dacă reuşim să trecem peste orice fel de prejudecăţi cred că oricine ar gândi așa. El trebuie să fie motiv de mândrie, nu motiv de ruşine şi tocmai din acest considerent sunt chiar mândru că Ovidiu a fost ministru. Legat de ”cumnatul”, cred că era interesant în 2008, acum şi-a cam pierdut din putere, din interesul creat. Când sunt atacat şi în mediul virtual nu mai apare acest cuvânt, ”cumnatul”, acum vin cu tot felul de idei şi comentarii. Proporţia în care apare cuvântul nu mai este atât de mare. (…)
R: Am înţeles că vreţi să faceţi o nouă echipă puternică de fotbal, Olimpia, şi că suporterii pot reprezenta un bun electorat, în acelaşi timp.
A.Ş: E adevărat că în 2008, unul dintre punctele mele era Olimpia, dar îl abordaseră toţi candidaţii. Eu fiind un om de sport, terminând Educaţie Fizică şi Sport, având şi clubul de karate, am simţit în toată această perioadă o neîmplinire că n-am reuşit să facem ceva cu Olimpia. Chiar m-am ocupat în aceşti doi ani să facem ceva, să încropim, să legăm un proiect pentru Satu Mare.
Poate pare incredibil, dar nu neapărat electoral am făcut acest lucru. Ţin minte momentele când eram copil şi tatăl meu mă ducea pe stadion duminică, și vedeam afişele mari postate pe stâlp. Amintirile mi-au rămas. Un rol important l-a avut Szilagy de la AJF pentru că a bătut la uşi încontinuu. Am avut o grămadă de variante şi am ajuns, cred eu, la cea mai sănătoasă.
Pornim de la zero, sunt toţi jucătorii noştri, nu mai sunt contracte pe sub masă. Noi dăm bani pentru prime, deplasări, şi toate cheltuielile, Primăria se angajează să întreţină stadionul, trebuie să şi investească, dar acestea vor veni pe rând, şi dă banii în continuare pentru grupele de copii şi juniori. Acum nu mai vin comentarii că nu avem echipă, ci cum arată stadionul.
R: Cum merge colaborarea cu celelalte partide la nivelul Consiliul Judeţean, cu UDMR, PSD? Ştim că se fac presiuni.
A.Ş: Aceste presiuni se fac din 2009, de când a intrat formula PSD-PDL şi una din presiuni a şi reuşit pentru că a fost schimbat colegul meu Macec. (…) Mie mi-a părut rău că s-a întâmplat acel lucru, eu în momentul respectiv am vrut să-mi dau demisia, a fost o chestie de prim impuls, cum o să-i explic lui Macec de ce a fost schimbat el şi eu nu. Nici acum nu pot să explic pentru că noi nu am avut o hotărâre de birou politic care să spună că-l susținem pe Ştef în continuare și pe Macec îl schimbăm.
R. Colaborarea cu Mircea Govor cum decurge?
A.Ş: La nivel de colaborare nu am ce să reproşez, pentru că funcţionează bine. Dacă are nevoie de ceva de la mine a primit tot sprijinul, acelaşi lucru se întâmplă şi dincolo.