Şvabii din România au comemorat astăzi 65 de ani de la deportarea în fosta Uniune Sovietică.
Evenimentul a început cu o slujbă ecumenică susţinută la Catedrala Romano-Catolică, celebrată de episcopul Eugen Schonberger, episcopul Christoph Klein şi preotul ortodox Alexandru Tincu. După slujbă corul Maestoso a susţinut un microrecital, iar pe urmă Ignat Bernard Fischer, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi a ţinut o cuvântare.
La Casa Scwaben a avut loc o masă rotundă şi program cultural. Printre cei prezenţi au fost Klaus Brennecke, consulul Germaniei în România, Ovidiu Ganţ, deputat Forumul Democrat German, istoricul şi profesorul Dr. Graf din Cluj Napoca, etc.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi, Bernard Fischer, a declarat că în 15 ianuarie 1945, când l-au luat poliţiştii români împreună cu ruşii, a avut doar 18 ani, fiind deportat în Saporoje, la o fabrică de aluminiu. “Eu am fost elev şi mi-a fost mai greu, cei care au fost meseriaşi au avut o viaţă mai bună. Dacă reuşeşti să supravieţuieşti la aşa ceva, te întăreşti din toate punctele de vedere. Anul acesta o să împlinesc 84 de ani, însă nu am fost niciodată într-un spital, în postura de pacient, ci doar ca oaspete”, a declarat Bernard Fischer.
Deputatul, Ovidiu Ganţ consideră deportarea şvabilor, ca fiind o măsură criminală, cu încălcarea flagrantă a drepturilor omului. “Au fost luaţi de acasă femei şi bărbaţi, rămânând doar bătrânii şi copii. Doar un sfert din cei 80.000 deportaţi au supravieţuit acelui moment. Este normal să comemorăm şi astfel de moment triste, în onoarea celor care au trăit acele vremuri, fiind în acelaşi timp şi un avertisment pentru generaţiile viitoare”, a precizat Ovidiu Ganţ.
Consulul, Klaus Brennecke, a precizat că “prin această comemorare s-a încercat transmiterea unui deosebit respect pentru soarta acestor oameni şi modul în care au simţit şi trăit acei oameni, acele momente”.
Elevii liceului Teoretic German “Johann Ettinger” , coordonaţi de profesorul Zsolt Kuki, au susţinut momente artistice cu cântece şi dansuri populare, recitări de poezii.