Un prim pas în limpezirea unui eveniment istoric până nu demult extrem de tulbure - arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 - a fost făcut astăzi în cadrul sesiunii științifice dintre istoricii români şi cei maghiari, la 70 de ani de la semnarea dictatului.
În 30 august 1940 s-a semnat dictatul de la Viena, cunoscut ca şi Al doilea arbitraj de la Viena. Acesta a fost un act internațional, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthiste. Acest act a fost impus de Germania Nazistă și Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”, dar pe care presa și ulterior istoriografia română l-a numit „dictat”.
La Muzeul Judeţean a avut astăzi loc deschiderea simpozinului ştiinţific cu privire la arbitrajul de la Viena din 30 august 1940, la care participă cei mai de seamă specialiști istorici din România, Ungaria și Ucraina care vor prezentata cercetări pe această temă, cu consecinţe importante pentru locuitorii din această zonă.
Cuvântul de deschidere i-a aparţinut preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, Csehi Arpad, care consideră că acum după 70 de ani trebuie prezentat tabloul real al evenimentelor, într-un mod cât mai obiectiv, nu doar din perspectivă unilaterală, acest rol revenindu-le istoricilor români şi maghiari. Printre participanţii la simpozion se numără: drd. Nagy Mihály Zoltán, dr. Claudiu Porumbăcean, dr. Stelian Mândruţ, dr. Valentin Orga, dr. Cornel Grad, dr. Ottmar Traşcă, dr. Alexandru Ghişă, dr. Vasile Ciobanu, Sárándi Tamás, drd. Marius Borzan, dr. Romsics Ignác, dr. Kolontári Attila, dr. L. Balogh Béni, dr. Seres Attila, dr. Zan Mykhaylo, dr. Ofitsynskyy Roman.
„Este rolul istoricilor de a prezenta un tablou real al acelor evenimente. Cred că lumea în care trăim, una a valorilor consacrate ale democraţiei are forţa şi determinarea de a privi un astfel de eveniment, fără mânie şi fără prejudecată. De-a lungul istoriei, fenomenele de criză au generat acțiuni extremiste cu consecințe grave asupra populației. În astfel de situații, pe care nu dorim să le retrăim, menirea politicienilor este de a restabilii normalitatea și calmul, cu instrumente democratice, fără a apela la măsuri extreme, de instigare și inflamare a maselor. De astfel de instrumente se folosesc doar acei politicieni care nu au capacitatea și argumentele solide de a obține încrederea populației”, a precizat Csehi Arpad.
În acelaşi asentiment a fost şi Liviu Marta, directorul Muzeului Judeţean, care a spus că trebuie realizată o marcare echilibrată, fără a „zgândări o rană a trecutului, dar nici a o pune sub preş”.
Lucrările simpozionului se vor desfășura după urmatorul program:
Joi, 2 septembrie 2010, Sala de conferinţe a Muzeului Judeţean Satu Mare
10.00 – Deschiderea conferinţei : Cuvânt de salut
Planuri referitoare la chestiunea Transilvaniei – memoria istorică privind arbitrajul -Sala de conferinţe
10.30 – 12.00 Moderator : dr. Vasile Ciobanu,
Nagy Mihály Zoltán, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti
Problema graniţelor şi opţiunile diferitelor grupări şi organizaţii de masă maghiare din Transilvania 1944-1947
dr. Claudiu Porumbăcean, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Satu Mare
Consecinţe administrativ-politice ale aplicării arbitrajului de la Viena în nord-vestul României, 1940-1945
12.40 – 14.30 Moderator : dr. Vasile Ciobanu,
dr. Stelian Mândruţ, Institutul de istorie „George Bariţiu”, Cluj Napoca
Istoriografia română post-decembristă despre arbitrajul de la Viena
dr. Valentin Orga, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca
Graniţa, refugiul si exilul în anii arbitrajului de la Viena. Repere ale unei cercetări de istorie
Zan Mykhaylo, Universitatea Naţională din Uzhgorod
Mişcările etno-separatiste contemporane în contextul memoriei istorice privind Dictatul de la Viena / Relaţiile diplomatice şi arbitrajul de la Viena
16.00 – 19.00 Moderator : Nagy Mihály Zoltán,
dr. Cornel Grad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Satu Mare
Reacţii diplomatice şi militare româneşti la revizionismul maghiar, 1938-1940
dr. Ottmar Traşcă, Institutul de istorie „George Bariţiu”, Cluj Napoca
Relaţiile româno-germane şi chestiunea Transilvaniei, iunie-septembrie 1940
dr. Alexandru Ghişă, Ministerul Afacerilor Externe, Bucureşti
România între Germania si URSS în anul 1940 – cedarea Transilvaniei de Nord
dr. Vasile Ciobanu, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
Misiunea lui Fritz Holzträger la Berlin – septembrie 1940
Vineri, 3 septembrie 2010, Sala de conferinţe a Muzeului Judeţean Satu Mare
Consecinţele arbitrajului de la Viena
10.00 – 12.30 Moderator : dr. Romsics Ignác,
dr. L. Balogh Béni, Komárom-Esztergom Megye Önkormányzatának Levéltára, Esztergom
Az erdélyi kérdés. Magyar és román nemzetpolitikai célok, 1940-1944 / Chestiunea Transilvaniei. Planurile politicii naţionale maghiare şi române, 1940-1944
Sárándi Tamás, Muzeul Judeţean Satu Mare
A magyar közigazgatás kiépülése 1940 őszén – Szatmár megye esete / Administraţia maghiară în toamna anului 1940 – cazul judeţului Satu Mare
Marius Borzan, doctorand, Institutul de istorie „George Bariţiu”, Cluj Napoca
9 septembrie 1940 în Treznea. Între legendă şi adevărul istoric
12.40 – 14.30 Moderator : dr. Cornel Grad
dr. Seres Attila, MTA Történettudományi Intézet, Budapest
Márton Áron és az erdélyi (gyulafehérvári) püspökség Dél-Erdélyben a második bécsi döntés után / Márton Áron şi Arhiepiscopia de la Alba Iulia în Transilvania de Sud în urma arbitrajului de la Viena
Ofitsynskyy Roman, Universitatea Naţională din Uzhgorod
Migraţia ilegală peste frontiera ungaro-sovietică în urma celui de-al doilea Dictat de la Viena
Lucrările prezentate la acest simpozion, în care s-au întâlnit istorici români cu omologi din Ungaria, vor fi publicate într-un volum ştiinţific.