Biserica romano-catolică Calvaria a fost sfinţită duminică, slujba pontificală de sfinţire fiind celebrată de episcopul PS Eugen Schonberger. La slujba de sfinţire au fost prezenţi şi preşedintele Senatului, Vasile Blaga, secretarul de stat din Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Vasile Timiş, prefectul Radu Giurca, preşedintele Consiliului Judeţean, Csehi Arpad, vicepreşedinţii Adrian Ştef şi Mircea Govor, primarul Iuliu Ilyes, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Satu Mare, cms. Constantin Taloş, protopopul ortodox, Ioan Socolan, etc.
Unul dintre cele mai importante monumente arhitectonice din Satu Mare, biserica Calvaria a fost restaurată printr-un program de finanţare europeană, a cărui valoare a depăşit 6,5 milioane lei. Proiectul “Restaurarea şi valorificarea durabilă a bisericii romano-catolice Calvaria” a fost demarat de către Parohia romano-catolică de limba română „Preasfânta inimă a lui Isus”- Calvaria şi a fost derulat pe o perioadă de 20 de luni, între 21.06.2010 şi 21.02.2012.
Sfânta liturghie Pontificală de Sfinţire a bisericii a fost celebrată de episcopul romano-catolic PS Eugen Schonberger, alături de preoţii Tiberiu Schupler şi Ioan Roman, care a fost şi managerul proiectului. De asemenea, slujba a fost ţinută în trei limbi: română, maghiară, germană, iar pe parcursul liturghiei au putut fi auzite corurile reunite a comunităţii germane şi a celei române, dirijate de prof. Kuki Zsolt: Corul Cuanticum, Corul Herz şi Corul Adoremus, solist a fost prof. Marius Boroş, iar instrumentiştii au fost prof. Balasz Balasko-orgă, prof Luţai Alexandru – trompetă şi Szekely Alpar – vioară.
Valoarea totală a proiectului a fost de 6.550.619,62 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă a fost de 5.408.206,44 lei, din care 4.690.791,30 lei contribuţie FEDR şi 717.415,14 contribuţie naţională.
Biserica romano-catolică Calvaria este un aşezământ al cărui existenţă datează din anul 1844, dar care a fost reconstruită între anii 1908-1909 pe urmele vechii biserici a cetăţii Castrum Zotmar, pe Dâmbul Toboşarilor.
.jpg)
.jpg)
Pe parcursul lucrărilor de consolidare din punct de vedere structural a clădirii bisericii, antreprenorul general a utilizat o soluţie tehnologică inovativă, mai puţin utilizată în România, constând în injectare cu polimeri, la o adâncime cuprinsă între 7-9 m, sub corpul întregii fundaţii. Utilizarea acestei soluţii a fost determinată, pe de o parte, de amplasarea bisericii pe o movilă cu o diferenţă de nivel destul de mare şi, pe de altă parte, de compoziţia geologică a solului, alcătuit în principal din argilă plastic contractilă, care la variaţii de umiditate provoca tensiuni suplimentare în fundaţie, prin fenomenul de umflare-contracţie a stratului de argilă. Rezultatul acestei soluţii a fost impermeabilizarea terenului şi ridicarea capacităţii portante a acestuia, eliminându-se cauza degradărilor apărute in timp.
Complexitatea tuturor lucrărilor de restaurare a fost determinată şi de statutul de monument istoric al bisericii, fiind necesare lucrări de reparare şi restaurare a picturilor murale, vitraliilor si a picturilor în cele 14 staţii din Calea Crucii, pentru aducerea monumentului cât mai aproape de forma iniţială.
Sunt de menţionat şi lucrările de refacere a acoperişului şi turnurilor bisericii, de izolare termică şi hidro, de înlocuire a tuturor instalaţiilor electrice, sanitare şi a sistemului de încălzire cu unul modern şi ecoeficient, precum şi instalarea de sisteme antiefracţie şi de protecţie împotriva incendiilor.
Orga bisericii, mobilierul şi întreaga tâmplărie au fost recondiţionate. S-a realizat iluminarea spatiilor liturgice, cu reflectoare de lumină caldă şi lustre decorative. Iluminatul exterior este asigurat cu reflectoare ascunse, astfel încât efectele luminii să evidenţieze verticalitatea bisericii.
S-a instalat un sistem de acţionare automată a clopotelor, iar clopotele şi sistemul de susţinere a acestora au fost reparate. Amenajarea peisagistică din curtea bisericii aduce un plus la punerea în valoare a acestui monument.
.jpg)
.jpg)
