Furia aceasta a fulminantelor arestări a debutat în iarnă când, rând pe rând au ajuns la puşcărie, primarii din Râmnicu Vâlcea, Craiova şi Baia Mare. A urmat senatorul Voicu şi acum, iată că vine şi rândul „mogulilor”, gen Costel Căşuneanu, Marius Locic et comp.
Este evident că lucrurile nu se vor opri aici. Alte şi alte nume răsunătoare vor ajunge în colimatorul Justiţiei.
Unii cred că a fost deschisă – în sfârşit! – cutia Pandorei şi că vom asista la mult râvnita asanare justiţiară care nu iartă pe nimeni.
Reprezentanţii Opoziţiei susţin că totul nu este decât un joc de imagine care are menirea să distragă atenţia opiniei publice de la situaţia catastrofală din economie.
Valul acesta de arestări este fără precedent în România post decembristă şi aparent se pare că Justiţia începe să-şi facă datoria aşa cum trebuie.
Singura întrebare este până unde vor merge dezvăluirile senzaţionale şi câte cătuşe mai sunt pe stocul Poliţiei.
Liderul PSD, Victor Ponta pare a fi totuşi mai înţelept decât mulţi dintre colegii săi şi declară că în România nu sunt arestaţi oameni nevinovaţi, indiferent din ce partid ar face parte. Problema este că nu sunt arestaţi toţi infractorii. Ponta – ca fost procuror – spune că în ţara asta, la fiecare individ arestat, şapte sunt lăsaţi în libertate. Dacă la asta mai adăugăm infractorii care nu sunt depistaţi niciodată, actuala operaţiune de curăţenie primăvăratică nu-i altceva decât o diversiune anostă.
Ne-am obişnuit de multă vreme că la noi actul de justiţie să nu aibă alte resorturi decât cele de răzbunare, de simplă reglare de conturi între grupări mafiote.
Dar poate că tot răul este spre bine şi târâş – grăpiş, justiţia românească va putea să mai taie ceva din rădăcinile noduroase ale unei Mafii generalizate şi cvasi – oficializate.
Şi poate că după vendeta aceasta va urma o altă vendetă de reacţie iar răufăcătorii vor ajunge până la urmă cu toţii la închisoare.
Viziunea acesta simplistă are o singură hibă şi anume aceea că realitatea este mult mai agrestă, că sistemul de complicităţi, îndelung exersat prin labirinturile jafului naţional nu poate fi învins cu una cu două.
Peste doi ani şi ceva, dacă vor veni alţii la Putere vom asista la alte arestări, la noi scandaluri.
Şi nu-mi dă pace o întrebare de istorie contrafactuală: oare câţi dintre cei aruncaţi astăzi după gratii ar fi ajuns acolo dacă ar fi câştigat alegerile prezidenţiale Mircea Geoană?