În ultimele două săptămâni a avut loc o tabără de inelare în Rezervaţia Naturală „Râul Tur”. Ornitologii în cadrul taberei au reuşit să captureze şi ineleze 775 de păsări, aparţinând la 39 diferite specii. Tabăra face parte dintr-un program de colaborare între Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Biologie-Geologie, Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare şi Grupul Milvus.
"În ciuda reguralizării apelor, râul Tur menţine încă matca originală, formând pe parcurs braţe moarte, mlaştini, locuri ideale pentru diverse specii de păsări. Deoarece păsările reacţionează la orice schimbare de mediu, cercetarea lor ajută la identificarea acestor schimbări, după care putem să luăm măsurile necesare pentru restabilirea condiţiilor naturale sau păstrarea unei stări adecvate a ariei protejate", a declarat Márk-Nagy János, directorul executiv a Societăţii Carpatine Ardelene - Satu Mare.
Tabăra s-a desfăşurat în două locaţii. Păşunea de lângă Turulung-Vii, cu râul Tur şi braţele moarte ale acesteia, cu tufăriş şi mlaştini este un habitat ideal pentru numeroase specii de păsări cântătoare. Acest peisaj a fost scena capturărilor din prima săptămână, iar pentru a doua locaţie, biologii au mutat corturile lângă zonele nefolosite ale heleşteelor de la Bercu Nou, loc favorabil pentru păsări acvatice.
Szabó D. Zoltán, asistent universitar la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie:
"Inelarea păsărilor este una dintre cele mai vechi metode de cercetare, care se ocupă de monitorizarea speciilor. Se bazează pe marcarea individuală a păsărilor. Inelarea în mai multe locuri dă o imagine mai cuprinzătoare despre fauna de păsări a regiunii. Păsările capturate pe parcursul taberelor anuale ajută la evaluarea schimbărilor geografice şi climatice".
Tabăra are ca scop principal capturarea şi inelarea păsărilor, dar este la fel de importantă şi formarea unei noi generaţii de ornitologi.
Locul primei tabere, având zone împădurite, cu tufăriş, stufăriş şi rogoziş a asigurat o captură de succes ornitologilor. Plasele cu o lungime totală de 268 metri - plasate în mod adecvat prin mai multe tipuri de habitate - au prins 600 de păsări, care au aparţinut la 36 specii diferite.
Datele arată că a fost găsit locul de înnoptare a rândunicii (Hirundo rustica) şi a lăstunului de mal (Riparia riparia), pe lângă care s-au mai prins în număr mare speciile: piţigoiul codat (Aegithalos caudatus), piţigoi mare (Parus major), măcăleandru (Erithacus rubecula), silvie mică (Sylvia curruca), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de câmp (Sylvia communis). Dintre speciile ocrotite ale ariei protejate au fost inelate: 9 exemplare de sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), 8 indivizi de pescăraş albastru (Alcedo atthis) şi 3 indivizi de stârc pitic (Ixobrychus minutus).
Lacurile din Bercu Nou au asigurat cunoaşterea unei comunităţi noi, diferit de locaţia precedentă. Plasele cu o lungime totală de 142 de metri, amplasate în stufărişurile din apropiere au prins 174 de păsări, din care în număr mai mare lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus), presura de stuf (Emberiza schoeniclus), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus). Au reuşit să prindă şi 31 de exemplare de codobatură galbenă (Motacilla flava), 4 exemplare de sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) şi 2 exemplare de pescăraş albastru (Alcedo atthis) dintre păsările protejate.
Participarea în aceste tabere este posibilă pentru toţi cei care sunt adepţii ocrotirii păsărilor. Studenţii din anii doi şi trei a facultăţii de biologie au venit să înveţe practicile necesare pentru inelarea păsărilor. Ei au avut sarcina de a scoate păsările din plase şi de a le duce inelatorului. Transportul păsărilor capturate se desfăşoară în săculeţe de pânză în care animalele pot fi ţinute fără să se rănească.
Bărbos Lőrinc, student la anul trei la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie: "Inelarea păsărilor este posibilă numai celor care posedă legitimaţie de inelator. Ca să dobândească această legitimaţie trebuie să promoveze un examen de inelare. Din nefericire universităţile nu predă practicile de montare a plaselor, nici scoaterea păsărilor din ele, cu atât mai puţin inelarea propriu zisă. Cunoştinţele necesare pot fi dobândite numai prin participarea la tabere de inelare, timp de mai mulţi ani."
